Urmare din Piculină și Dragonul Verde.I
– La aici ai adus băiat american pe băiat chinez cu copyright al lui prostesc la poșeți de lux – spuse Dragonul Verde arătând spre faţa de masă. Şi asta nimic. Wang Bao, arată la Piculină pantofii tenişi !
Un chinez înalt şi slab ieşi din penumbră şi se trânti pe podea cu tălpile tenişilor în sus. Talpă stânga era făcută dintr-un DVD cu Windows 10 şi cea dreaptă dintr-un DVD cu Mac Os X Yosemite.
– În China s-a pierdut milioni de dolari din cauza lui Copyright la software , poșeți și haini, Piculină – continuă morocănos Huo Huang, zis Dragonul Verde. Ieri era şi eu să ruinez foarte puțin pe mine.
– Ei, cum dracu’ s-a întâmplat ? – tresări Tănăsie, puternic.
– Am vrut să scot compact disc pirat la cântăreț Smiley, ca să vând la Frankfurt. Noroc că Dumnezeu a dat gând bun şi eu renunţat. Mulţumesc, Dumnezeu ! – se înclină stângaci şi smerit Dragonul.
– Ţi s-a arătat ţie Dumnezeu? Ţie, Dragonul Verde ? – fornăi Piculină zgomotos.
– Da, mie – spuse simplu Huo Huang. Eu mă rugam la el să dea noroc la afacerea cu discul şi el, hop, s-ai arătat .
– Şi ce-a zis, mai exact ? – întrebă Ghiță G. Toncea, neîncrezător.
– Era mare şi bun Dumnezeu şi s-a uitat la mine chinez mic şi rău şi a spus : ” Huo Huang, pentru ce rogi tu la mine? Tu eşti budist, roagă la Buddha, tâmpitule!
Piculină privi în jur cu o figură rătăcită. Spre cinstea lui, toţi chinezii din încăpere, cu excepţia Dragonului Verde, deşi crescuţi de mici cu Buddha, Wu-shu şi Shaolin erau la fe! de buimaci.
– Şi-acum ce facem? – îndrăzni Wang Cheng.
– Trebuie baiat chinez faci ceva, şi tricouri și pufoaice puf pinguin a început mergi prost – sări Jiang- Shu din fundul camerei.
-Plus că restaurant chinezesc-free delivery, spălătorie rufi automat , la români tot încă nu mergi – mârâi Wang Bao.
Tien Tai – ninjacul şi Yu Hua – care era femeie, rămaseră tăcuţi, privind pieziș.
– Voi nu ai înţeles nimic – spuse Huo Huang, bucuros. Singur eu priceput şi acuma explici eu la toţi. Afacerile nu mergi bine pentru că noi rugăm greşit.
– Adică ! Explici , Huo Huang ! – ceru Wang Cheng nervos,dar cu respect.
– Taci Wang, tu, iar eu explici – urmă Dragonul. Aicea Buddha departe, el nu ştie limba româna, aici Dumnezeu şi lisus Christos ştie româneşte şi noi o să rugăm la ei, altfel afaceri nu mergi, cât hău şi părău’, pricepi?
– Păi şi cum atunci facem? – rânji Tien Tai scoţând un shuriken din păr şi jucându-se neglijent cu el.
– Bagi imediat shuriken la loc, Tien Tai, altfel eu rup falca ta cu piciorul – strigă Hua Huong enervat. Săptămâna care vine, mergem noi toţi la biserici şi botezăm creştini. Între timp afaceri începi să mergi, nu, Piculină?
Piculină tuşi speriat şi se încordă pe picioare, ca să nu tremure.
– Exact, mult stimate Hua Huong şi stimaţi colegi. Camioanele sunt pregătite.
– Asta-i bun, Piculină, bravo, bun băiat, zise Dragonul Verde, mulţumit. Camioanele trebui să ajungi la Weimar la coleg Waldemar. Apoi banii ajungi la noi. Câte zile faci camioane TIR din București la Weimar? Cine de aici ştii ?
– Cred, şase zile – socoti Wang Bao. O zi până ieşi din Bucureşti, o zi la Braşov, o zi la Oradea, două zile la coada in vamă şi încă o zi trece prin Ungaria, Austria şi Germania.
– Nu mai putem scurta din timp ? – întrebă Tein-Tai.
– Dacă trage şoferi tare, poate face juma’ de zi de când ieşi din vamă Oradea până la Weimar. Maxim atât ce poţi face – zise Wang Bao.
– Mai pui o zi când aduce coleg Waldemar banii din Germania, asta tot faci șapte zile – spuse şi Huo Huang , gânditor. Daca afaceri asta ieși bine , atunci baiat chinez poți avea încrederi în tine, Piculină – se întoarse brusc Dragonul Verde spre Ghiță G. Toncea.
– Exact asta voiam să spun și eu acuma – sări Piculină fulgerător.
– Bine, băiat bun Piculină, râse iar Huo Huang, bătându-l uşurel pe spate. Fiţi atenţi, compatrioţi – s-a întors el spre chinezii care-l ascultau disciplinaţi. Numai săptămâna asta mai putem să omorâm Piculină, după aia facem creştini şi nu-i frumos creştin omoare creştin. Râzi şi tu Piculină, este glumă – încheie Dragonul Verde, râzând zgomotos .
Imediat , toți ceilalți chinezi râseră și mai tare, exact ca în filmele cu Jackie Chan. Undeva în imediata vecinătate, la o biserică din cartier, clopotele chemau enoriaşii la slujba de seară. „Hm ! Pentru cine bat clopotele ?” – se gândi superstițios Piculină, uitându-se cu mare greutate în ochii oblici ai lui Huo Huang. Apoi Piculină râse și el, tot zgomotos. În acest fel, el reușise să adapteze inteligent zicala strămoșilor săi Si fueris Romae, Romano vivito more , tradusă de englezi sub forma When in Rome, do as the Romans do, la situația concretă actuală : Când stai printre chinezi, râzi chinezește !
De ce citeam mai mult, de ce ca cufundam si mai mult in poveste. Singurul lucru care imi displace e ca este implicat Dumnezeu in povesti, glume si ironii.
E Dumnezeul din mintea Dragonului Verde, nu Dumnezeu din Biblie