” Totul se întâmplase atât de repede, încât Albă ca Varul de-abia de putu să îngaime:
– Nea Griguță, dar știu că ai o tehnică perfectă de Kung-Fu. Cum ai dobândit-o ?
– Prin furt intelectual, don-șoara Ingineră.
– Păi cum, dumneata furi și intelectual ?
Magazinerul îi aruncă o privire bănuitoare, dar cum nu detectă nicio urmă de batjocură pe fața Inginerei, se apucă să-i explice însuflețit :
-Odată ce înveți să furi material temeinic, furtul intelectual vine de la sine, căci nu te mai poți opri niciodată. La început furi tot ce prinzi, dar la modul material: bani, proprietăți, cloști de pe ouă, femeile altora. Iar după aia furi restul, adică imaterialul : software, filme de pe torente, teze de doctorat, concepte artistice, personaje de romane, chiar și meserie.
După ce-și termină expunerea, Griguță făcu un salt mortal înapoi, execută o kata complexă din 27 de mișcări cu o ușurință incredibilă și spuse modest:
-Spre exemplu, manevra asta perfectă de Kung Fu am furat-o de la un călugăr shaolin care-și deschidea un restaurant chinezesc în Drumul Taberei și avea nevoie de niște rigips ieftin.
-Păi, stai așa, că ceva nu se leagă, nea Griguță ! Tocmai chinezul n-avea rigips chinezesc ieftin?
-Mai ieftin decât ăla de furat ? Așa ceva nu se există ! Nu este pe lumea asta o metodă mai eficientă de reducere a prețului de producție decât furatul.
La asta, Inginera nu mai avu nimic de zis, iar Magazinerul continuă cu emfază:
-Teoria mea, don-șoara Inginer, este că societatea capitalistă de consum va ajunge la apogeul competiției pe legea cererii și ofertei atunci când absolut toată marfa de pe piață va fi de furat !
Zicând aceste vorbe adânc gândite, care dacă ar fi fost postate pe Twitter de Donald Trump ar fi zguduit simultan redacțiile CNN, BBC și Russia Today, Magazinerul își turnă un pahar cu apă, căci i se uscase gura de la atâta vorbit.
Iar Albă ca Varul se gândi cu tristețe că dacă Lenin ar fi descoperit teoria lui Griguță, ar fi putut da o lovitură de moarte imperialismului punându-i pe bolșevici să fure de la capitaliști și să le vândă apoi tot lor (dar mult mai ieftin) marfa furată. În loc să se chinuiască atâta cu edificarea comunismului, știut fiind că în societatea comunistă oricum tot la furatul generalizat se ajungea, mai devreme sau mai târziu.”
fragment din Albă ca Varul și cei șapte zugravi- basme multiculturale
Ba pardon, vorba era „nu poate astia sa ne plateasca la cit putem noi sa furam”
Înțelepciunea proverbială și milenară a românilor a făcut ca furatul să fie deja adeneizat.
Doru Antonesi,iata ca se poate si cred ca nici nu doare.Step by step sau incetul cu incetul se face otetul.Sunt foarte multumit ca incepi sa ma-ntelegi.Multumesc!
In socialism ne maream singuri salariile cu ceea ce se fura…. de unde si vorba: ne mai dati ceva la salariu sau ramanem cu ce-am furat? Eram hoti pentru unul si unul pentru hoti!