Erea noaptea de Sfântu Andrei și tocmai ce mă-ntâlnisem cu Aurel Butuman la Hassan Liban Grocery Outlet srl. Care outlet, pentru cine nu știe, e o băcănie supermarket din Făurei unde poți să cumperi zacuscă românească cu mirodenii arăbești de șaorma sau salată șuba rusească de nisetru cu sos chinezesc „sweet and sour” cam la orice oră din noapte. Că mi se făcuse poftă de niște falafel cu tabbouleh și cam numai acolo puteai găsi în Făurei. Butuman umbla agitat printre rafturi, făcându-și selfie cu orice carton de ouă sau borcan de gogoșari care sărea de 30 de lei la preț, ca să se dea mare pe facebook după obiceiul lui. Și cum mă vede, se repede la mine, îmi bagă telefonul între ochi și-mi spune cu mecla aia de vlogger de-a făcut-o Mălin Bot cunoscută în toată România :
-Ce zici de treaba de la Tarom, nea Titi ? Ca infractor ce ești te întreb !
În mod obișnuit, întrebarea neașteptată a lui Butuman m-ar fi pocnit ca un baros în moalele capului. Asta bine-nțeles, dacă m-ar fi durut capul. Dar cum mă durea în cur de problema respectivă, m-a pocnit ca un bold în moalele curului, respectiv.
-Nu-ș ce să zic, Aurele, că nu prea mă deplasez cu avionul ! E ceva de zis ?
– Păi sigur că este. Uite-aici-șa! Și scoate Butuman o foaie din ziarul „Libertatea” pe care și-o adusese el de-acasă ca să-și împacheteze parizerul pe care voia să-l cumpere. Că fiind el oarecum nostalgic comunist, rămăsese la obiceiul de a mânca salamul numai de pe ziar.
-Ia-n te uită, nea Titi, ce scrie ! Compania aeriană Tarom a înregistrat pierderi de aproape patru ori mai mari în prima jumătate din acest an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Tarom avea la sfârşitul lunii iunie pierderi de peste 104 milioane de lei, faţă de 28,6 milioane de lei la sfârşitul primelor şase luni din 2016. Mai mult de două secunde nu mi-a luat ca să-i răspund:
-Așa, și ? Măcar a pierdut statul banii, prin management prost. Decât să-i fure te miri cine din conducerea țării, am părerea că e mai bine așa.
– Că bine zici, nea Titi ! Că acum nici nu mai știi cine fură, de când a inventat ăia de la Teldrum acțiunile la purtător. Ca infractor ce ești îți spun asta !
– Infractor e mă-ta, cu Adrian Năstase, Dan Voiculescu și tot neamul lor, Aurele !
-Adică ce vrei să spui ?
-Vreau să spun că n-a inventat Teldrum acțiunile la purtător, Aurele ! Ei au tradus numai în românește furatul pe firmă cu acțiuni la purtător – zic eu și-i întind un iaurt mic Danone cu bifidus și chimen de pe raftul de la Outlet. Ia un Danone d-acilea !
-Ce să fac cu el ? – mă întreabă Butuman, mirat nevoie mare.
-Bea-l, că n-o să mori dintr-atâta ! – îi spun eu. Să am unde să-ți pun o țuică mică, că doar n-am luat și păhărele de acasă. Și scot din borsetă sticluța, iar Butuman cumpănește el un șase secunde acolea și odată îl văd cum oprește camera de la telefon, dă iaurtul peste cap și oftează a pagubă:
-Bre, nea Titi, dacă știam că aduci vorba de Danone așa de natural, făceam rost și de-o sponsorizare de la ei pentru vlogul meu. Că viața de vlogger în Făurei nu e așa simplă cum poate părea ea la un neofript !
Îi pun un cinzeci de țuică în paharul de plastic de la iaurt, pe care Aurel al meu îl bea pe nerăsuflate și-i zic:
-Dar ce pielea aparatului meu exterior urinar este neofriptul, Aurele ?
-Neofriptul, nea Titi, este românul care s-a fript cu concepția lui veche despre lume și viață și se bagă la una nouă, unde habar n-are care-i treaba, nea Titi ! Ăsta-i neofriptul !
Ce să zic, definiția lui Butuman mi s-a părut destul de nimerită pentru neofit, dar neofript suna mult mai bine. Și după ce-am dat pe gât un 75 de mililitri de țuică, care, având cam densitatea apei cântărea cam 75 de grame, mă apucă așa un fel de curaj nebunesc și spun :
-Ia dă drumul la telefon, Aurele, să facem o transmisiune de pomină pentru blogosferă ! Bagă-mi întrebarea !
– Ce părere ai dumneata, nea Titi, ca infractor dovedit ce ești, despre dezastrul de la Tarom ?
– Am părerea că Tarom ar trebui să se inspire din succesul pe care l-a obţinut CFR-ul cu serviciile gratuite oferite călătorilor: saună electrică de scaun la clasa a II-a, curentoterapie rece de ușă la clasa I și talazoterapie la urcarea în vagoane și să ofere și ei ceva gratuit.
-Și ce recomanzi în acest sens pentru Tarom ? Ca infractor ce ești, te întreb !
– Compania TAROM ar trebui să introducă un serviciu gratuit de masaj pe cursele interne din România. O să-mi spui, Aurele, că masajul este folosit pentru a elimină stresul, iar stresul unei călătorii între două orașe cu aeroport din România, adică 30 minute zborul, plus trei ore check-in și diverse alte controale, este insuficient.
– E clar c-o să-ți spun !
– Ei bine, o idee ar fi introducerea unor curse interne speciale, care să genereze suficient stres. Ca de-un exemplu, ruta Botoșani-Suceava cu escale la Bacău şi Iaşi, cursă care ar dura minim opt ore cu trei decolări şi aterizări. Deci aici un masaj gratuit ar fi aur și-ar rupe concurența de la Ryanair și care mai este.
Și n-am terminat eu bine să-mi zic ideea, că Butuman întoarce telefonul spre el și face o încheiere de zile mari în stil Esca :
-Deşi la o privire superficială această măsură poate părea o frecţie cu kerosen la piciorul de duraluminiu al unui avion AN 24, am părerea că trebuie să rămânem optimiști și să ne punem toată nădejdea în principiul capitalist că ce este gratuit şi lui Bill Gates îi place. Pentru fanii mei de pe vlog, am transmis din Făurei, Aurel Butuman.
Am mai turnat țuică în ambalajul de la iaurt și-am băut pe rând, mulțumiți.
-Dacă nici filmarea asta nu-i virală, atunci blogosfera nu ne merită, Aurele !
– Stai că mă duc să fac rost și de sponsorizare- zice Butuman, pornește iar camera de pe telefon și o taie printre rafturi direct spre tejghea, unde patronul Hassan încerca deja să se facă cât mai mic posibil.
-Ia spuneți-mi, domnule Hassan, de unde ați furat banii cu care ați înființat magazinul, ca să puteți fura și mai tare în continuare, ca infractor ce sunteți ?!
Titi Smeureac, cioban freelancer
Lasă un răspuns